miercuri, 21 august 2013

A aplica vs. a completa... un formular

Limba engleza are, sa spunem, calitatea de a imprumuta cu usurinta cuvinte din alte limbi care sa se integreze perfect si sa fie luate drept... originale! Si limba romana face imprumuturi! Dar unele expresii sau cuvinte imprumutate din limba engleza in limba romana pur si simplu nu se potrivesc.

Tocmai am ascultat The Afterlife a lui Paul Simon (stiti care Simon, nu "Simon says", ci Simon and Garfunkel) si am remarcat expresia: "to fill out a form", adica a completa un formular. Aceasta expresie mi-a adus aminte de o alta utilizata in engleza, de exemplu atunci cand vizezi un loc de munca, "application form"/ "to apply". Acesta din urma a fost preluat in romana sub forma "a aplica".

Mi-am aruncat o privire in Dictionarul explicativ al limbii romane -DEX (poate ati remarcat ca nu scriu cu diacritice, dar nu o fac din lipsa de respect pentru limba romana, ci pentru ca diferite programe de citire a paginilor de internet nu recunosc mereu literele scrise cu diacritice si afiseaza un dreptunghi in locul acestora). Pentru ca editia mea are deja cativa ani, nu ezit sa consult si varianta on-line (vedeti? un neologism indispensabil!) www.dexonline.ro. Si ce am gasit in DEX? Am gasit sensurile obisnuite pentru "a aplica", adica de
a pune un lucru peste altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun,
sensul de
a pune ceva in practica,
sau utilizare in sensul de
a raporta un principiu general la un caz particular.
De ce oare nu am fost surprins sa nu gasesc si sensul utilizat in ultima vreme? Pe www.dexonline.ro, dupa ce am recitit aceleasi sensuri de mai sus de cateva ori (citate fiind mai multe surse), am gasit in josul paginii rubrica "Definitii din dictionare neoficiale", unde este redata o definitie a verbului "a aplica" din Dictionarul de argou al limbii romane. Sensul este cel mentionat intr-un paragraf anterior:
a participa la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau ocuparea unui post vacant.
Si ma intreb: daca e vorba de participare, de ce se utilizeaza cu sensul de completare a formularului pentru participare? Raspunsul poate veni dupa ce ne uitam si la definitia (din DEX) cuvantului "argou", caci aceasta este luata, cum am scris mai sus, dintr-un dictionar cu termeni argotici.
Argou - limbaj conventional, folosit mai ales de vagabonzi, raufacatori etc. pentru a nu fi intelesi de restul societatii.
Urmatoarea definite este mai aproape de ceea ce ma intereseaza, deoarece nu cred ca vagabonzii sau raufacatorii ofera burse!
Argou - limbaj conventional, folosit in mod constient de catre vorbitorii unui grup social sau profesional, pentru a nu fi intelesi de ceilalti.
Asadar cei care imi spun "sa aplic" atunci cand vreau sa obtin o bursa au intentia de a ma pune in incurcatura, de a-mi testa capacitatea de a le descifra limbajul... profesional, altfel poate ca nu as corespunde profilului candidatului ideal. Probabil ca acesta e raspunsul cautat mai sus.

S-ar putea spune ca sunt conservator, sau capricorn (sa spun incapatanat?) atunci cand utilizez limba romana asa cum am invatat-o. Prefer sa cred ca sunt un aparator al ei, cu toate ca nu sunt impotriva neologismelor, mai ales cand acestea sunt utile, necesare, indispensabile, catalogati-le cum vreti, dar nu atunci cand le introducem doar ca sa parem mai... savanti!

Si acum... MUZICA!
Prima este cea care a dus la randurile de mai sus, Paul Simon - The Afterlife, iar cea de-a doua este interpretata de Paul Simon impreuna cu Art Garfunkel: El Condor Pasa (Trecea/zbura condorul).





miercuri, 14 august 2013

Salarii la stat vs. salarii in mediul privat.

Tocmai am primit un link catre un articol in care se prezinta un top al companiilor de stat care ofera cele mai mari salarii medii.

Daca salariile la stat sunt mai mari decat salariile in mediul privat inseama ca salariatii ar trebui sa se orienteze catre slujbele oferite de stat. Dar statul vrea sa scape de salariati, sa degreveze bugetul de plata salariilor acestora, asa ca ar trebui sa incurajeze (legislativ) mediul privat sa angajeze cat mai mult. Si de ce nu o face? Pentru ca e mai usor sa arati cu degetul in stanga si in dreapta la salariile mari si sa le tai, decat sa gasesti solutii de crestere a salariilor (mai) mici!


Pe de alta parte statisticile uita sa precizeze ca nu toate companiile de stat sunt “bugetare”! Sunt foarte multe companii de stat care produc si aduc bani la buget. O parte din acesti bani se intorc sub forma de salarii la angajatii companiilor respective, dar asta nu inseamna ca acestia sunt platiti de la buget. Circuitul acesta cu dus si intors nu face decat sa lase o impresie gresita in acest sens.

La mai bine de douazeci de ani de la evenimentele din decembrie 1989, se vrea uniformizare (inainte aveam uniforme). Si inca, mai rau, se vrea uniformizare la nivelul de jos, nu la nivelul de sus.

Oare cand vom reusi sa gandim privind catre viitor?