Program de tura vs. program de zi

Dupa Schimbul de noapte si Sindromul fazei de somn intarziate, ca postari de interes, m-am gandit sa fac o comparatie intre programul celor ce lucreaza "de zi" (echivalentul romanesc al programului american "from 9 to 5") si al celor ce lucreaza in ture de 8 ore.

Programul de tura este in varianta: doua ture de dimineata, doua ture de noapte cu liber dupa a doua noapte, doua ture de dupa amiaza si trei zile libere, dupa care ciclul se reia. In zilele libere se poate lucra (sub denumirea de "completare") astfel incat sa se realizeze numarul de ore corespunzatoare numarului de ore al programului normal de zi din luna respectiva.

Comparatia se prezinta sub forma grafica, iar fiecare grafic are un cap de tabel cu nume sugestiv. Legenda se afla in partea dreapta. Ziua am impartit-o in trei intervale de 8 ore, incepand cu ora 7. Acelasi lucru se obtine pentru un orar incapand cu ora 6, intervalele fiind 6-14, 14-22, 22-6, dar cel cu incepere de la ora 7 se muleaza mai bine pe programul de lucru 7-15.

Gata cu vorba! Iata graficele (clic pentru dimensiunea maxima)!

Va invit la o cafea!

Viteza. Secolul vitezei.Timp.

Ne grabim. De ce? Ca sa terminam mai repede ceea ce avem de facut. De ce? Ca sa castigam timp. Pentru ce? Ca sa putem face si alte lucruri. Le facem si pe acestea. Ne-am facut timp si pentru ele. Au intrat deja in programul nostru.

Acum iteram. Ne grabim din nou. Terminam la timp ceea ce aveam de facut. Terminam ceea ce aveam de facut si terminam si “alte lucruri”. Dar le-am facut cu o viteza mai mare, pentru ca din nou ne-am grabit. Noul program ne permite sa facem si alte lucruri.

Pana cand putem itera si reitera? Si pentru ce? Dintre toate lucrurile pe care le facem in plus, care ne sunt cu adevarat utile? Facem atat de multe lucruri incat nu mai avem timp pentru sine. Fiecare are aceeasi problema, iar noi toti formam un ansamblu. Daca fiecare dintre noi nu are timp pentru sine, atunci aceeasi problema o are ansamblul. Adaugam valoare unor lucruri, dar nu ne mai ramane timp sa adaugam valoare propriilor persoane? Probabil ca nu. Si daca nu mai avem timp pentru noi, cu siguranta nu avem timp nici pentru ceilalti.

Secolul vitezei a trecut! Viteza ne-a ramas. Dar parca am ramas “in priza”. Daca ne vom deconecta, unde vom ajunge? Ne vom intoarce in timp si vom reveni la programul initial? Ne vom putea adapta la conditiile initiale? Vom reusi sa ne acordam si noua un pic de timp? Sau mai mult timp...

Sper sa ne ramana timp macar de o discutie la o cafea...