Un citat si un gand

Nu sunt aici sa fiu prietenul tau!

Sunt aici sa fac bani!

Replica asta din Prometheus mi-a atras atentia. M-am oprit din vizionare si am "asternut-o pe hartie". Ei, nu chiar pe hartie, ci pe substitutul acesteia, adica aici...

M-am oprit deoarece masurile luate in ultima vreme pentru "reabilitarea" firmei la care lucrez (am zis ca nu o voi mentiona in postarile personale, asa ca nu o voi face nici acum) au afectat si numarul de angajati, in sensul ca au fost pusi pe liber. Aceasta masura nu era prevazuta in planul initial, dar s-a ajuns si aici.

Ceea ce nu toti pot intelege, sau pur si simplu nu vor sa inteleaga, e ca specificul activitatii din domeniul energiei este complet diferit de cel al unei companii productive cu "lucru pe banda". Am constatat ca nu suntem un colectiv de indivizi care vin la serviciu doar pentru "a face bani", ci suntem un colectiv de oameni care pun suflet in ceea ce fac, oameni carora le pasa nu numai de siguranta personala, ci si de siguranta colegilor si de siguranta si viitorul companiei!

Evident sunt si exceptii printre noi, dar atunci cand fiecare dintre noi va parasi aceasta firma, cu siguranta ca o parte se va rupe din noi si va ramane atasata la identitatea acesteia, la personalitatea sa, facand-o sa fie mai mult si sa aiba mai mult decat o "personalitate juridica".

Era doar o replica dintr-un film si nu voi face o filosofie din asta, ci am vrut sa astern doar un gand... Inchei totusi cu o piesa cu versuri potrivite situatiei actuale: Revolution Calling de pe albumul Operation/Video Mindcrime - Queensrÿche.



Un fel de Post Scriptum: imi tot da tarcoale amintirea filmului cu Tommy Lee Jones si Ben Afleck, Company Men, de fiecare data cand vine vorba de companie..., iar zilele astea fac foarte des legatura intre colegii disponibilizati si acest film...

Company Men

Pentru un angajat dornic de afirmare, ascensiunea pe scara ierarhiei companiei este ceva firesc. Treptele, mai scunde sau mai inalte, mai inguste sau mai late, sunt urcate una cate una; uneori in ritm alert, alteori la ralanti. Cateodata urci o treapta cand te astepti mai putin, alteori astepti parca o vesnicie. O noua treapta reprezinta motive de satisfactie, de implinire profesionala, de bucurie... Uneori le poti impartasi cu prietenii, colegii sau familia, alteori pastrezi aceste sentimente si trairi doar pentru tine. Dar, indiferent cu cine sau daca o vei face, te gandesti la urmatoarea treapta, la raspunderile ce le presupune cea noua, poate la cum esti vazut de colegi sau de sefi pe noua ta pozitie...

Dar merita oare sa te zbati mai mult decat prevede fisa postului pentru compania care te plateste? Dupa ce vezi filmul Company Men, deodata privesti viitorul dintr-o cu totul alta perspectiva.

Entuziasmul realizarilor personale in cadrul firmei si pentru firma iti dau aripi. Atmosfera de lucru alaturi de oameni devotati parca e si mai plina de imboldul de a face din ce in ce mai mult, din ce in ce mai bine! Fiecare e multumit: angajatul, seful, sotia, copilul...

Dar totul se schimba cand vine vorba de actionari. Actionarii nu sunt interesati despre ce produce compania, ci de pretul actiunilor: il vor in crestere. Daca pentru asta solutia e inchiderea unor divizii, somajul catorva mii de oameni, ei bine, e cineva care va decide si se va ocupa de asta. Nu va conta nici faptul ca printre cei cateva mii de angajati devotati firmei vor fi chiar si cei ce au pus bazele firmei: pretul actiunilor trebuie sa creasca.

Bobby Walker, personajul interpretat de Ben Affleck, cu toate ca este nevoit sa paraseasca firma de pe o functie inalta, este optimist la inceput. Optimist ca isi va gasi o slujba la fel de bine platita si ca atare se comporta ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Parca si-ar cauta un loc de munca mai bun decat cel actual... Dar situatia nu e precum spera, asa ca incet, incet este nevoit sa renunte la obiceiuri, la obiecte, la sperante...
Sansa lui si a fostilor angajati vine din partea lui Gene McClary (Tommy Lee Jones), unul dintre fondatorii companiei, "eliberat" si el odata cu desfiintarea diviziei pe care o conducea. Actiunile detinute de el - caci tot la actiuni revenim - se pare ca reprezinta solutia salvatoare...

Totusi, facand abstractie de happy end-ul hollywoodian, concluzia ar fi aceea ca devotamentul fata de companie trebuie bine cantarit:

Big Business Just Cut The Wrong Guys!

PS Un citat si un gand este o postare care face referire la cea de fata. Va invit sa o cititi!

Avertisment ;-)

Ieri am primit un email prin care unul dintre "contactele" mele ma avertiza ca e periculos sa deschid un email cu un anumit subiect (aparent o actualizare de software). Deoarece contul respectiv de email il verific destul de rar, m-am gandit ca avertismentul ar putea fi tardiv. Astfel as fi putut deschide emailul cu pricina primit in contul de email utilizat mai des inainte sa fi fost pus in garda. Este putin probabil sa se fi intamplat asa ceva, dar ma gandeam la posibilitatea asta asa, in general, nu neaparat la situatia mea.

Daca utilizatorul (experimentat, as zice) citeste cu atentie titlul email-ului, isi poate da seama ca actualizarea respectiva nu se refera la un software pe care el il are instalat pe calculator. Este o aplicatie online a firmei care i-a furnizat si lui sistemul de operare. Actualizarea se face fara interventia utilizatorului, asa ca citirea email-ului este inutila, ba chiar periculoasa (dupa cum suntem avertizati).

Vazand o lista intreaga de adrese de email (am numarat peste 50, printre care multe ale unor persoane necunoscute), m-am intrebat care o fi scopul acestor mesaje? De protectia contului personal de email ar trebui sa se ocupe antivirusul, care oricum e mai prevazator decat utilizatorul calculatorului...

Cel mai probabil este ca cel ce trimite astfel de emailuri urmareste sa obtina gratuit o lista de adrese de email, pentru ca cei care le detin (listele de adrese) fie nu le dau, fie le vand. Asa ca daca ai nevoie, din diverse motive, de astfel de informatii trebuie sa platesti pentru ele. Si cum o poti face fara sa platesti? Iti avertizezi prietenii sa nu deschida un email foarte periculos care circula pe web! Este foarte probabil sa se intoarca destul de repede o lista mai stufoasa decat cea pe care a trimis-o el!

Si pentru ca vorbeam de o lunga lista de adrese de email, am mai observat ca in anumite situatii email-urile trimise unui asa numar mare de destinatari, ajung direct in folderul spam, de unde este foarte probabil sa nu fie citit, deci initiativa (laudabila, poate) de a-ti salva prietenii ajunge sa fie ignorata "din oficiu"...

Cel mai bine intr-o asemenea situatie, ar fi ca mesajul sa fie trimis fiecarui prieten in parte. Asta inseamna un consum mare de timp. La un moment dat s-ar putea chiar sa te plictisesti sa trimiti atatea mesaje... Asa e cand ai o multime de prieteni! Dar oare toti iti sunt prieteni adevarati? Pe toti vrei sa ii salvezi? Ce ar fi sa incercam sa facem o selectie? Una serioasa! Oare cu cati prieteni adevarati am ramane? Dar asta e un alt subiect, asa ca nu il dezvolt mai mult decat am facut-o deja...

In fine, cred ca cel mai adecvat comportament relativ la email-urile nesolicitate este un pic de retinere. Daca ne sunt adresate, verificam expeditorul. Daca nu il cunoastem, ignoram mesajul! Daca nu ne sunt adresate si nu cunoastem nici expeditorul, ignoram mesajul! Daca vreunul dintre mesajele de mai sus au ajuns in inbox, il declaram ca fiind spam (nesolicitat). Periodic dosarul cu mesaje tip spam sunt sterse in mod automat, dar nu se supara nimeni daca le stergem chiar noi din cand in cand.